Gândul Zilei 1094 - Vineri 30 decembrie 2022:

”Durerea nu trebuie acceptată, nu trebuie să ne obișnuim cu ea, ci trebuie analizată și neapărat identificată sursa din care se trage. Din momentul în care îi găsim sursa și o îndepărtăm, dispare și durerea. Și asta este valabil în toate aspectele vieții umane, de la fizic și emoțional până la financiar, relațional și profesional.

Durerea nu este altceva decât modul în care Dumnezeu ne atenționează că am deviat de la Calea Dreaptă, că ne-am rătăcit sau că, pur și simplu, nu avem ghizii potriviți ori partenerii de drum cei mai buni. Suferința, resimțită atât fizic cât și emoțional, este plata faptului că nu am înțeles lecția și persistăm în eroare; dar suferința nu trebuie să fie niciodată prea lungă ori neîncetată, fiindcă odată descoperită sursa durerii, următoarea acțiune, în mod firesc, este eliminarea ei.

Cine trăiește într-o permanentă suferință este ori masochist, ori neajutorat. Și cum masochiști sunt foarte puțini, mai rămâne neajutorarea. Iar un om neajutorat care chiar dorește să nu-l mai doară ar trebui să facă un singur lucru: să ceară ajutor.

'Cere și ți se va da, bate și ți se va deschide.'

Cere ajutor de la Dumnezeu, prin rugăciunile făcute cu sufletul, nu doar din buze, cere ajutor semenilor, fie că îi cunoști, fie că nu, dar mai ales cere-ți ție însuți ajutor, căci cel mai mare ajutor pe care îl poți primi pe lumea asta este de la tine; trebuie doar să tragi aer în piept și să treci la acțiune! Îți lipsește cunoașterea? Pune mâna pe cărți. Îți lipsește curajul? Alătură-te celor curajoși. Îți lipsește energia? Energizează-te într-un mediu potrivit. Îți lipsesc banii? Învață să-i faci, nu să muncești pentru ei. Îți lipsește credința? Ei... aici este buba, căci aceasta-i principala sursă a durerilor și suferințelor, lipsa credinței. Iar credința se dobândește învățând și experimentând Iubirea și Iertarea...”

Gândul Zilei 1092 - Miercuri 28 decembrie 2022:

”Cel obișnuit să își vândă timpul pe bani, nu îl va prețui niciodată la adevărata sa valoare. Va cheltui minutele cu aceeași larghețe, fie că produc lucruri de valoare, fie nimicuri. El nu înțelege ce preț are timpul de fapt, căci aproape niciodată nu l-a investit în a se crește pe sine ori a atinge țeluri înalte, consistente, care să îi depășească valoarea personală.

Pentru cel care își bate joc de timpul lui, scopul este să rabde cât mai ușor trecerea minutelor, a orelor, a zilelor, fiindcă oricum nu îi aduc nimic în plus față de ceea ce are deja; prizonier adesea într-un serviciu care nu îi produce plăcere, își face treaba la limita de jos a acceptabilității, cât să nu fie concediat, mulțumindu-se cu o rutină care îi seacă ființa și îl golește de orice sens și semnificație; se angajează la 18-20 de ani și intră în malaxorul de vieți, măcinându-și timpul cu masochism, așteptând concediul din fiecare an pentru a fi și a face ceea ce îi place, cu gândul, evident, să ajungă odată la vârsta pensionării, când, în sfârșit, în concepția lui, va fi liber și va putea să facă ce vrea. Numai că, întotdeauna, ÎNTOTDEAUNA, pensia vine prea târziu, când trupul nu mai poate, spiritul este tocit deja și visele valoroase dispar în neantul unei vieți irosite cu inconștiență.

Dacă acum simți că te găsești în această postură, trezește-te! Timpul este Viață! Și numai viața investită în realizarea viselor mari te va împlini și va scoate din tine Învingătorul pus de Dumnezeu acolo în momentul în care ți-a deschis ușa spre lume. Ești mai mult decât ceea ce crezi tu că ești, poți mult mai mult decât ceea ce crezi tu că poți și meriți infinit mai mult decât ceea ce ai acum. Și pe toate le poți obține, realiza și construi schimbându-ți paradigma: privește Timpul ca fiind ceea ce este cu adevărat, Viața Ta. Și du-o, în fiecare clipă, în fiecare minut, în fiecare zi, cât poți de sus. Căci doar acolo vei putea respira și te vei bucura cu adevărat de aerul divin al Libertății de a fi Ființă Umană!”

Gândul Zilei 1087 - Vineri 23 decembrie 2022:

 ”Te vei simți mereu împăcat cu tine și vei avea un tonus psihic ridicat atunci când îți vei investi timpul fiecărei zile în proiectele tale, în pasiunile tale, în ceea ce îți face plăcere. Însă dacă ceea ce îți face plăcere, proiectele tale, pasiunile tale nu aduc plus-valoare în viețile semenilor tăi, dacă nu aduc bucurie, fericire și un cât de mic progres, vei constata că încetul cu încetul tonusul tău psihic se va diminua și nu te vei mai simți împăcat cu tine.

De aceea, acum, la final de an, ia-ți câteva ore pentru a identifica ce anume te-a împlinit în 2022 și analizează dacă acele lucruri pe care le-ai făcut ți-au adus doar ție bucurie sau și-au revărsat darurile și asupra semenilor tăi. Apoi scrie într-o agendă lucrurile pe care, în 2023, le vei face și vor îndeplini ambele condiții, planifică-ți intervalele orare ale fiecărei zile în care le vei face și ține-te de planificare!

Fă asta în fiecare an și în numai câțiva ani vei deveni unul dintre puținii oameni de pe acest pământ cu adevărat împlinit și fericit! Poate mai există și alte căi de a atinge acest deziderat, dar încă nu le-a descoperit nimeni...”

Gândul Zilei 1086 - Joi 22 decembrie 2022:

 ”În primul volum de memorii – 'Amintiri dintr-o copilărie' – povestesc la un moment dat despre Puțul lui Chircă. Era o fântână săpată de un sătean în plin câmp, departe de așezarea în care locuiam; fiindcă el își avea originea într-un alt sat, aflat la mai bine de 10 kilometri de Tărtășești (distanţă calculată în linie dreaptă, peste câmp și prin pădure), iar verile era nevoit să bată adesea acest drum și să se confrunte cu setea generată de arșiță, a decis la un moment dat să facă fântâna, undeva la jumătatea drumului dintre cele două localităţi. Pe atunci, adică pe la începutul secolului trecut, uneltele folosite la săparea unei fântâni erau târnăcopul, cazmaua, lopata şi căldarea de lemn, iar materia primă, doar piatra și lutul din sol. Chircă nu era un suiulgiu, ci un amator în construirea de puțuri, dar unul foarte însetat și doritor de a lăsa ceva folositor consătenilor lui și drumeților de tot felul care aveau să ajungă pe-acolo. Și vreme de o vară a muncit din greu, aproape zi de zi, a săpat o groapă cu un diametru de vreo doi metri și jumătate, până a dat de apă, la o adâncime de vreo șapte-opt metri; a cărat piatră grea de râu până în câmp și a căptușit cu ea pereții gropii, a ridicat ghizdul până la înălțimea pieptului unui adult, a sleit și curățat fântâna până a izvorât doar apă curată, a pus cumpănă mare, cu fier greu de plug în coadă și căldare de lemn, ghintuită, legată de lanț, și la final a atârnat de un lănțug o cană de tablă cositorită de țiganii spoitori, pe care a atârnat-o de marginea fântânii. Evident, nu i-a ieșit o operă de artă, căci nu era fântânar; i-a ieșit o chestie grosieră, strâmbă din facere, dar care atrăgea ochiul de departe, în câmpul aflat la câțiva kilometri distanță de sat și de pădurea Râioasa. I-a ieșit o urâțenie, o hidoșenie, o lucrare pe care orice suiulgiu de meserie o stuchea când o vedea. Dar asta nu i-a oprit pe săteni să poposească acolo și să bea o cană de apă rece în arșița verii, să-și umple ulcioarele cu apa vie din puț și să-l pomenească pe Chircă, iată, chiar și după un veac de la isprăvirea faptei lui bune. Am apucat și eu Puțul lui Chircă și am băut apă din el în copilărie. Și deși nu îl cunoșteam pe făuritorul lui, mi-am îndreptat gândurile de gratitudine către el, convins fiind că ele au ajuns acolo, sunt, în Ceruri, unde sufletele făuritorilor de lucruri bune merg să se odihnească. Și am învățat atunci o lecție care mi s-a revelat înțelegerii abia mult mai târziu: întotdeauna vor exista 'experți' și 'specialiști' care, din punctul lor de vedere, îți vor critica munca și rezultatele ei, fiindcă nu se înscriu în cele mai înalte standarde ale profesiei lor, însă important este să te uiți câți oameni obișnuiți îşi potolesc setea cu apa vie din fântâna ridicată de tine; fiindcă pe cei însetaţi, aflaţi în arşiţa vieţii, nu-i interesează dacă unghiurile sunt perfecte, dacă piatra ghizdei este ciobită, dacă lanţul este ruginit sau dacă pe căldarea de lemn a crescut muşchi verde şi gros. Pentru ei e important că au găsit apă rece acolo şi au ajuns la ea, nu se uită că-i cana strâmbată ori un pic găurită, ci beau şi trimit un gând de mulţumire celui care le-a facilitat asta. Şi în faţa lui Dumnezeu atârnă mai mult să hrăneşti şi să astâmperi setea celor mulţi, decât să linişteşti egoul câtorva 'experţi' puşi pe critică şi distrugere. Numele lui Chircă a rămas în istoria locului şi multă lume îl ştie, pe când de 'specialiştii' care i-au criticat creaţia aproape nimeni nu-şi mai aduce aminte. Fiindcă omul, în cele din urmă, va preţui mereu binele care i se face, nu felul în care i se face...”

Gândul Zilei 1079 - Joi 15 decembrie 2022:

 ”În orice moment, fiecare dintre noi are acces la absolut tot ce îi trebuie. Și orice om stă pe un munte de resurse pe care le poate utiliza. Cu o singură condiție, însă: să le merite.

Când am citit, cu mai bine de un deceniu în urmă, scrierile lui William George Jordan, care afirma că 'Totul este bine', iar eu mă uitam în jur și vedeam că nu este chiar așa, mai că mi-a venit să-i arunc cărțile cât colo. După care, cu răbdare, analizându-i disertația, am înțeles în cele din urmă că el avea dreptate și eu mă găseam în eroare. Am înțeles că trăim într-o lume a abundenței de resurse, dar și că fiecare dintre noi are acces, pentru a nu strica echilibrul Creației, doar la cele care nu-i periclitează existența și nu atentează la existența lumii în care trăiește. După care, la un curs de inteligență financiară am aflat despre conceptul 'termostatului financiar', un fel de opritor intern care ține omul departe de orice sumă de bani sau de bogății care i-ar da viața peste cap. Și am priceput atunci o altă zicere auzită la cursul unui om de afaceri american, care spunea că: 'vei face milionul de dolari când vei fi deja milionar'. Ceea ce însemna, de fapt, esențializând, că primim, în mod real, exact cât suntem în stare să ducem, să manageriem, să utilizăm fără a ne face rău nouă înșine și semenilor noștri.

Lumea asta este atât de echilibrată și deține propriile sisteme de reechilibrare, care intră automat în funcțiune atunci când unii o iau razna, încât acum mi-e foarte clar că atât ca individ, cât și ca societate umană, deși stăm pe un munte de resurse, primim acces doar la cele pentru care suntem pregătiți să le deținem.

Zilele trecute s-a anunțat că un colectiv de oameni de știință din SUA a reușit obținerea unei cantități mai mari de energie decât cea utilizată pentru a o produce într-un proces de fuziune, o reacție aidoma celei care se petrece în soare și care, practic, ne poate oferi energie nepoluantă fără limite. Și auzind asta, am realizat deodată că toată nebunia declanșată de putin și de ruși n-a făcut decât să trezească responsabilitatea și asumarea oamenilor buni și drepți, care, beneficiind de activarea sistemului de reechilibrare al lumii, și-au îndreptat atenția către rezolvarea problemei reale a umanității, cea pentru care oamenii poartă războaie încă de la începutul civilizației: energia.

Ştirea respectivă mi-a arătat că am ajuns, la nivel de omenire, în stadiul în care merităm energie aproape gratuită și nelimitată. Evident, se apreciază că vor mai trece cel puțin 50, dacă nu cumva 100 de ani până când procesul de fuziune va putea fi stăpânit în totalitate și va oferi energie tuturor oamenilor, dar anii trec repede, iar copiii și nepoții noștri vor beneficia în mod sigur de toată energia de care vor avea nevoie. Ceea ce mă bucură, dar mă și responsabilizează, căci este de datoria noastră să ne pregătim copiii, nepoții și strănepoții să devină oamenii care să merite acea energie, să o folosească în sens pozitiv, pentru a face bine omenirii, în ansamblul ei, dar și fiecărui individ în parte. Căci în caz contrar, sistemul de reechilibrare al lumii se va activa de la sine și va scoate din mulțime un alt despot nebun, care va genera un alt conflict global menit să ne trezească inimile și conștiințele și să ne readucă la linia de start. Fiindcă – e bine să ne aducem aminte – orice lecție care nu este învățată temeinic din prima, se repetă...”

Gândul Zilei 1076 - Luni 12 decembrie 2022:

”De-a lungul anilor, multe experimente s-au făcut, într-o mulțime de țări, într-o diversitate de sisteme sociale, care au urmărit să observe impactul informațiilor – atât pozitive, cât și negative – asupra minții umane, dar mai ales asupra minții copiilor. Și toate, fără excepție, au demonstrat că ceea ce bagi în mintea micuțului se traduce mai apoi în procese de gândire, de comportament și de decizie care, la rândul lor, îi scriu viața. Și, pe cale de consecință, ei ajung să scrie, împreună, viața societății respective.

Când am pășit pe tărâmul antreprenoriatului, cu peste 20 de ani în urmă, am auzit o expresie 'americănească' destul de dură (sau cel puțin așa mi s-a părut mie atunci!), care m-a marcat prin adevărul ei tăios și care suna așa: 'Garbage in, garbage out!' Adică: 'Gunoi bagi, gunoi iese!' Și se referea la ceea ce băgam Eu în minte pe atunci. Eu! Mie mi se adresase antreprenorul acela de pe scenă, deși eram câteva mii de persoane în Sala Palatului. Căci m-am simțit cu musca pe căciulă... 'Cum să obții alte rezultate, dacă tu lucrezi cu aceeași materie primă învechită și folosești același mod depășit de a face lucrurile?' 'Cum să te îmbogățești, dacă tu ai gânduri de sărăcie și acționezi de frica sărăciei, fără un plan de dezvoltare a prosperității pe bazele capitalismului generos?' 'Cum să obții copii liberi, fericiți și prosperi, dacă îi educi la fel cum ai fost tu educat?' Ultima întrebare m-a lovit puternic de tot!

Fiul meu avea pe atunci vreo 10 anișori și am realizat, în acel moment, că dacă vreau să aibă o viață mai bună decât a mea – și orice părinte vrea asta pentru copilul său! –, atunci voi fi nevoit să îi ofer alte informații pe care să le bage în minte, alte cunoștințe, altă educație, alte experiențe de viață, alt mediu în care să se dezvolte, alte... și alte... și alte...

Aprofundând fenomenul, am realizat că performerii omenirii, indiferent că erau români sau străini, beneficiaseră încă din copilărie de un alt tip de educație, de antrenamente asidue, de țeluri mărețe și de un mindset cu totul diferit de cel al oamenilor obișnuiți. Pur și simplu, ei făcuseră altceva în copilărie, citiseră alt tip de cărți, își hrăniseră mintea cu alt gen de hrană, o altă cunoaștere, alte informații, altă sevă pentru spirit. Și din acel moment, fiul meu a început să citească nu doar cărți de povești, ci și de dezvoltare personală, nu doar basme, ci și reviste de popularizare științifică, nu doar manuale școlare, ci și cărți de aprofundare a unor domenii care îl interesau pe el atunci, scrise de experții acelor domenii. Și an după an am fost martorul schimbării mindset-ului copilului meu, pe măsură ce noile informații au început să lucreze și să re-formeze programe transmise din generație în generație, care garantau doar un anumit gen de rezultate, cu care nu mai eram de acord nici eu și nici el. Acum, fiul meu este un adult responsabil, împlinit și fericit, iar eu sunt și mai fericit că am putut să învăț că ceea ce pui în copilul tău, inclusiv exemplul personal, îi va scrie viața. Sunt mândru de el și total liniștit, ca părinte, că i-am dat aripi să zboare și că le-a deschis și s-a avântat în înalturi, acolo unde îi este locul.

Iar acum scriu acest Gând al Zilei atât pentru a răspunde unui părinte îngrijorat de calea pe care a apucat-o copilul său, cât și pentru a transmite această informație tuturor părinților care îmi citesc postările, tuturor celor pentru care copiii lor contează, tuturor celor care pun preț pe viitorul copiilor lor și le doresc numai binele. Țineți aminte, toți copiii au aripi și merită să se avânte în înalturile vieții lor! Toți! Dar puțini o fac, din păcate. Și nu pentru că așa vor ei, ci pentru că așa sunt... învățați. 'Garbage in, garbage out!'

Iar de vreți ca fiii și fiicele voastre să trăiască o viață împlinită, o existență prosperă, cu sens și semnificație, schimbați-le hrana pe care o bagă zilnic în minte și în suflet. Puneți-le cărți în mâini în fiecare zi, dar nu orice fel de cărți, ci acele cărți care schimbă minți și suflete în bine. Când vin de la școală, duceți-i la experți, să aprofundeze ceea ce le place, nu-i mai chinuiți cu meditații la materii și domenii pe care ei le urăsc. Puneți-le cărți în mâini și îndemnați-i să exploreze, să se împrietenească cu copii iscoditori și inteligenți care citesc zilnic, să urmeze cenacluri și cluburi de știință sau de dezvoltare personală, să învețe libertatea de gândire și de acțiune, nu obediența și lipsa de decizie. Puneți-le cărți în mâini și luați-le telefoanele și tabletele, închideți-le televizorul și calculatorul, oferindu-le în schimb călătorii în natură, excursii în lumea asta mare și frumoasă, experiențe de neuitat alături de oameni cutezători, buni la suflet și bogați în spirit. Puneți-le cărți în mâini, cumpărați-le săptămânal câte o carte și citiți-o împreună până când se vor obișnui să citească singuri, și-o să vedeți cum, an după an, copiii voștri vor deveni ceea ce sunt meniți să devină: ființe umane împlinite, prospere și fericite, mândre de părinții lor care le-au dat aripi, cunoașterea și curajul de a se avânta în înalturile vieții!”

Gândul Zilei 1063 - Marți 29 noiembrie 2022:

”Nu te poți rupe de oameni, dar îi poți selecta; cu grijă, cu iubire de aproapele, poți face o triere a celor cu care îți petreci minutele vieții, creând relații solide cu cei care au educație înaltă și spirit constructiv, și oferindu-le sugestii, sfaturi și modele de urmat celor care încă se mai zbat să se descopere și să se formeze ca ființe umane. Da, e drept, toți oamenii, fără excepție, sunt foarte buni în potențial, însă pe scara vieții fiecare se află acolo unde a ales să fie, ori prin neimplicare (conștientă sau nu), ori prin implicare (doar conștientă!) întru realizarea propriei meniri.

Există o vorbă din bătrâni care spune că 'Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă...', ceea ce se traduce prin necesitatea de a trece tu însuți la acțiune pentru a realiza ceva în viață. Și tocmai de aceea, dacă întâlnesc pe cineva care 'vrea' doar din buze, dar continuă să îmi solicite atenția și ajutorul, este firesc să nu îi acord timpul meu. Nu de alta, dar am fost și eu în acea situație, am fost și eu tratat doar cu indicații și sfaturi, am fost și eu supărat că lucrurile nu se mișcau și nu primeam suficient ajutor, dar asta până în momentul în care am realizat că mentorii mei nu vor face niciodată munca în locul meu; da, făceau o dată, de două ori, ca să îmi ofere exemplul lor, după care, dacă voiam să învăț și să fac eu, bine; dacă nu, next! Îl căutau pe cel care găsea în el puterea de a lupta pentru a se autodepăși, pentru a-și schimba condiția și starea. 'N-ai să înveți niciodată dacă greșesc eu în locul tău! Trebuie să îți faci greșelile de unul singur și să tragi lecțiile din ele tu însuți, să le integrezi în ființă. Numai așa vei putea evolua!' Am auzit aceste sfaturi, sub diverse forme, ani la rând, până m-am dumirit că aceasta era singura cale reală către ceea ce voiam de la viață.

Iar acum, ei bine, acum mi-e ușor să aleg ca parteneri în proiectele mele oameni de valoare, oameni care fac ceea ce își asumă, oameni pe al căror cuvânt se poate pune bază, căci numai împreună cu astfel de oameni putem ridica edificii solide. Și fiindcă timpul este cea mai prețioasă resursă a unui om, prețuiește-ți timpul investindu-l în oameni care fac lucrurile să se întâmple și lasă-i pe cei care încă nu au ajuns acolo să își investească timpul lor în a exersa pentru a deveni, la rândul lor, oameni care fac lucrurile să se întâmple și în care, la un moment dat, îți vei putea investi cu bucurie propriul tău timp. Căci timpul nu e nimic altceva decât... viață! Și chiar contează dacă o investești sau o irosești...”

Gândul Zilei 1046 - Sâmbătă 12 noiembrie 2022:

”Există două tipuri de limitări: pe de-o parte cele impuse de Natură, prin intermediul legilor ei imuabile, iar pe de alta prin lipsa de educație.

Limitările Naturii sunt imposibil de înfrânt... până când, într-o bună zi, sunt descoperite legile din spatele lor, ceea ce transformă imposibilul în posibil; vezi imposibilitatea omului de a zbura, imposibilitatea omului de a atinge Luna de pe cer, imposibilitatea omului de comunica aproape instantaneu de pe un continent pe altul; legile naturii spuneau clar, cu doar trei secole în urmă, că așa ceva este imposibil. Așa cum spun acum despre învingerea gravitației fără a folosi motoare de rachetă sau despre transferul de materie, tot instantaneu, de pe o planetă pe alta, ba chiar dintr-un sistem solae în altul.

Limitările impuse de educație, însă, sunt cele care afectează toate - dar absolut toate! - persoanele de pe planeta Pământ. Căci indiferent cât de educat ar fi un om, tot mai există în el lacune din cauza cărora nu reușește să depășească anumite bariere. Dacă bărbații și femeile ar avea idee cât de multe pot face, cine pot deveni cu adevărat și ce pot dobândi de la viață educându-se permanent, în mod conștiincios și cu sârg, ar dedica cel puțin un sfert din zi, în fiecare zi, celui mai important lucru din existența Omului: Educația.

(Atenție, nu mă refer la școală și la ceea ce se poate învăța în sistemul de învățământ; școala este importantă, dar ea reprezintă doar fundația; școala nu educă un om, școala îl învață să se educe; educația reală este procesul de acumulare de cunoaștere și experiență practică ce se desfășoară după terminarea școlii. Dezvoltarea personală prin intermediul autodidacticismului este singura educație care produce rezultate remarcabile și aceasta se poate produce inclusiv în școală, dar nu în cadrul programei oficiale, ci prin intermediul mentoratului oferit de profesorii cu har de educatori, într-o relație de maestru – discipol.)

Tocmai de aceea, dacă acum simți limitări în existența ta, de orice natură ar fi ele, nu căuta remediul în altă parte în afară de educație, căci nu-l vei găsi. Toate problemele indivizilor își trag esența dintr-o educație precară sau nefinalizată într-o direcție sau alta. Și singurul mod prin care oamenii își pot finaliza educația este prin studiu, prin lectură asiduă, după care prin aplicarea, în mod activ, a celor învățate, prin punerea în mișcare a procesului evolutiv clasic: învățare –> aplicare –> eșec –> învățare –> aplicare –> eșec –> învățare –> aplicare –> succes! Când pornești pe acest drum și te oprești fără să înveți din greșeli, înseamnă că ai pierdut. Scopul final al educaţiei este doar succesul. Dar succes fără a învăţa din lecţiile eşecului nu există, succes fără efort real nu există, succes fără a-l lega de o semnificaţie înaltă nu există.

Gândeşte-te astăzi la acest subiect: ce anume mă limitează în ariile vieții unde nu-mi merge bine? Și când găsești lacunele, întoarce-te la educație. Îți garantez 100% că odată descoperită informația pe care n-o știai, dacă o vei pune în aplicare în mod corect, limitarea ta va dispărea ca și când nici n-ar fi fost!

Ține minte: întotdeauna ești mai mult decât ceea ce crezi tu că ești și poți mai mult decât ceea ce crezi tu acum că poți!”

Gândul Zilei 1042 - Marți 8 noiembrie 2022:

 ”Binecuvântarea. Cuvântul de bine. Vorba care clădește, care vindecă. Forța de care puțini sunt conștienți și și mai puțini o utilizează în mod voit în viața lor.

Cuvântul, orice cuvânt (chiar și cel aparent neutru) poartă în el sens și semnificație, decodificându-se în minte sub formă de înțelesuri care, la rândul lor, generează emoții. Emoțiile generează impulsuri nervoase, acționând ca niște declanșatori pentru mecanismele trupului care oferă, la comandă, ceea ce li se cere: neurotransmițători, hormoni și diverse substanțe: adrenalină, endorfine, dopamină, serotonină, oxitocină, vasopresină etc.

Cuvintele purtătoare de iubire, apreciere, respect, iertare sunt cu toatele declanșatoarele chimiei bune a trupului, oferind creștere; cuvintele purtătoare de ură, dispreț, dușmănie, antipatie sunt cu toatele declanșatoarele chimiei rele a trupului, accelerându-i distrugerea. Numai că oamenii nu realizează aceste lucruri, fiindcă ele nu se întâmplă dintr-odată, ci pe parcursul a ani sau decenii întregi și foarte puțini fac legătura între cuvinte folosite de ei sau asupra lor și consecințele acestora. Mai mult decât atât, extrem de puțini realizează că acest mecanism funcționează la un nivel și mai profund, cel al gândurilor, cele care generează, de fapt, cuvintele.

Tocmai de aceea, astăzi, de Ziua Sfinților Mihail și Gavril, vă trimit tuturor gândurile și cuvintele mele de Bine, Fericire și Iubire! Fie-vă ziua Bucurie! <3”

Gândul Zilei 1039 - Sâmbătă 5 noiembrie 2022:

”Tu faci diferența! Tu ești diferența! Între bine și rău, între împlinire și chin, între prosperitate și sărăcie, tu faci diferența, tu ești diferența! Totul depinde de tine, de alegerile tale, de ceea ce faci cu timpul tău, de locul în care îți îndrepți zilnic intenția și atenția!

La un seminar susținut de Robert Toru Kiyosaki, acesta ne-a îndemnat: 'Ai grijă de afacerea ta!' și 'Plătește-te mai întâi pe tine!' După care a detaliat fiecare aserțiune, concluzia fiind că în viața noastră noi facem diferența, noi suntem diferența și că totul ține de noi, într-o proporție uriașă, de peste 99%.

Așa că, dacă vrei mai multe de la viața ta, dacă vrei bine în ea și nu rău, dacă îți dorești să simți împlinire și nu chin zi de zi, dacă vrei să ai suficiente resurse, oricând, în locul lipsurilor adesea înnebunitoare, investește primele gânduri ale fiecărei zile în planurile tale personale, investește primele ore ale zilei în planurile tale personale, investește mare parte din bani în planurile tale personale; iar planurile tale personale să nu le definești prin 'a avea', ci prin 'a fi' și 'a face'. Va veni, apoi, în mod natural și cât se poate de lin, și 'a avea'...

Ai grijă de afacerea ta și plătește-te mai întâi pe tine înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât a investi în tine prima oară, ca motor al afacerii tale generatoare de active, pe care mai apoi să le investești în alte active, mai mari, astfel încât, într-un final, după 5-10 ani, să cunoști Libertatea de 'a fi' cine ești tu de fapt! Fiindcă bolnav, chinuit și sărac nu vei simți niciodată că ești tu, cel adevărat, ființa umană în care Dumnezeu, când te-a adus pe această lume, a pus o scânteie strălucitoare de Creator de Bine și Fericire...”

Gândul Zilei 1038 - Vineri 4 noiembrie 2022:

 ”Am pus adesea întrebarea: 'De ce nu citești?' Am primit adesea răspunsul: 'Nu am timp!'

Pentru o ființă umană care dorește să îi fie bine din toate punctele de vedere, acest răspuns – pe care nu îl dă, de fapt, celorlalți, ci și-l dă în primul rând sieși! – este cea mai dăunătoare minciună. 'Nu am timp' se transformă într-o scuză care ajunge, în timp, să distrugă binele din viața individului aidoma unui vierme care se strecoară în măr pe la codiță și îl macină din interior. Dacă și tu te minți – mai rar sau mai des, nu contează – că nu ai timp, hai să-ți povestesc ceva...

În funcție de viteza de lectură, într-o oră un om poate citi, în medie, 50 de pagini de carte. Într-un an, citind doar o oră pe zi, acesta poate înmagazina informații, cunoaștere, emoții, imagini noi din peste... 70 de cărți. 70 de cărți pe an!

Știi ce se spune despre cel care citește minimum 50 de cărți – cotate ca fiind cele mai bune – dintr-un domeniu? Că devine expert în acel domeniu; cel puțin din punct de vedere al know-how-ului, ajunge să cunoască suficient de multe lucruri despre domeniul respectiv, încât să răsară deasupra a 999 de alți oameni care au doar o spoială despre acel domeniu. Ce se întâmplă cu un om care mai și aplică, practic, ceea ce citește? Devine unul dintre cei mai bine plătiți și respectați experți din domeniul în cauză.

Da, nu e suficient să citești, trebuie să studiezi ceea ce citești și mai apoi să practici spre a căpăta cunoașterea vie a lucrului bine făcut și generator de rezultate, însă totul pleacă de la actul de-a dreptul divin al lecturării de cărți timp de o oră pe zi. Majoritatea declară, însă, că 'nu are timp'...

Cea mai bună cale de a căpăta o oră pe zi, pe care să o investești în citit și numai în citit este ori să te trezești cu o oră mai devreme și să dedici acea bucățică de zi, eventual la cafeaua de dimineață, strict pentru lectură/studiu, ori să aloci o jumătate de oră dimineața (trezindu-te cu o jumătate de ceas mai devreme) şi o jumătate de oră seara, înainte de culcare. În funcţie de bioritmul propriu, îţi vei da curând seama când anume citeşti mai cu spor; trebuie doar să treci la acţiune. Adică să ÎŢI FACI o oră liberă pe zi DEDICATĂ STRICT cititului. Asta înseamnă 365 de ore într-un an x 50 pagini = 18250 pagini : 250 pagini (media unei cărți) = 73 de cărți!

Ce vei descoperi în 73 de cărți citite într-un an? Fericire, bunăstare, sănătate, prosperitate, prestanță, stimă de sine ridicată, prieteni din ce în ce mai inteligenți, relații tot mai bune și, mai presus de toate, o imagine despre viață care te va face să o trăiești cu bucurie și entuziasm. Căci omul care citește se înțelepțește, iar omul care se înțelepțește... ei bine, acela chiar Trăiește!”

Gândul Zilei 1037 - Joi 3 noiembrie 2022:

 ”Confucius ne-a lăsat moștenire o mulțime de principii valoroase, dar de departe cel mai valoros pentru mine a fost acesta: 'Dacă-ți place ceea ce faci, nu vei munci nici măcar o singură zi din viața ta!'

Privind în urmă, realizez că de-a lungul a mai bine de 35 de ani de activitate, am făcut ce nu mi-a plăcut doar vreo doi ani, și şi aceia cumulați, formaţi din perioade de la câteva săptămâni la câteva luni. Foarte curând în viață mi-am dat seama că sunt, cum bine descrie Jeffrey Combs în audiobook-ul său, 'Imposibil de angajat', fiindcă nu rezistam să fac lucruri care nu-mi făceau plăcere, care nu mă provocau, care nu-mi ofereau șansa de a învăța ceva nou. Am avut nu mai puțin de 9 serviciuri în 14 ani trăiți în postura de angajat și la niciun job n-am mai stat din momentul în care activitatea a devenit repetitivă și lipsită de posibilitatea de a-mi stabili eu însumi venitul lunar.

Știu, veți zice – cum au zis și părinții mei, vreme de decenii întregi – că nu e bună lipsa de siguranță, că un post călduț și retribuit cât mai gras, eventual la stat, îţi asigură o pensie liniștitoare, însă eu nu am fost și nu sunt acel tip de om, care așteaptă vârsta pensionării pentru a face ce îi place cu adevărat. Și nu, nu-s mai cu moț, sunt mulți ca mine, i-am întâlnit adesea pe drumurile vieții, acelea care nu duc la serviciu, ci la seminare, cursuri și bootcamp-uri, în locuri unde se predă Libertatea.

Pe de altă parte, cine pornește pe calea aceasta va constata că nu este ușor, ba din contră. Însă cu fiecare pas făcut înainte, care te îndepărtează de siguranță, mușchii asumării personale se întăresc tot mai mult și deciziile devin din ce în ce mai bune, conducându-te, în cele din urmă, spre crearea sau achiziționarea de vehicule care îți conferă și viteză de deplasare și confort și resurse și – ceea ce este cel mai important! – bucuria de a face în fiecare zi ceea ce îți place! Ceea ce se traduce, în final, prin libertatea de a fi tu însuți.

Dacă valoarea ta primordială este siguranța, stai liniștit la serviciul tău, dar dacă este libertatea, pornește pe acest drum chiar în acest moment, fă ceea ce-ţi place să faci şi citeşte zilnic citatul lui Confucius, până când îl vei internaliza şi vei ajunge să-l trăieşti aievea: 'Dacă-ți place ceea ce faci, nu vei munci nici măcar o singură zi din viața ta!'”

Gândul Zilei 1030 - Joi 27 octombrie 2022:

”Ce faci când gândurile îți strigă înnebunite tot felul de temeri, griji și angoase? Dai muzica mai tare!

Dai muzica vieții la maximum și începi să o trăiești tot așa, dansând până uiți de tine, de neliniști, de viitor, de tot și toate. Îți dănțuiești bucuria de a fi viu și lași clipa să te umple cu puterea ei nemărginită, până când simți că deții iarăși forța de a păși înainte, în necunoscut, cu speranță și credință în drumul tău prin viață.

Iubește, dansează, muncește, cântă și ia fiecare zi, pe rând, dăruindu-i tot ce ai tu mai bun, tot ce poți tu mai bine, tot ce ești tu în varianta ta superioară. Și-atunci, gândurile negre se vor topi ca fumul și vor dispărea în lumina strălucitoare a unei ființe care și-a regăsit curajul de gusta fiecare clipă ca pe o delicatesă dăruită cu drag de Dumnezeu...”

Gândul Zilei 1029 - Miercuri 26 octombrie 2022:

”Mai ții minte când erai îndrăgostit(ă)? Când îți simțeai inima pompând în tot corpul o energie care te frigea pe dinăuntru, care te amețea și-ți făcea fiecare zi un dulce calvar? Mai ții minte bucuria de nedescris din momentele când erați împreună, fericirea care îți inunda fiecare celulă din trup, senzația aceea de lume care se topește cu totul în jurul tău și nu mai rămâne în ea decât ea/el și tu?

Cu siguranță ai trecut prin așa ceva. Orice om trece. Iar dacă ai făcut-o cândva, o poți face mereu, poți replica acea stare de beatitudine dătătoare de fericire, de sănătate, de bucurie de a trăi, o poți induce în fiecare zi. Însă în loc de el/ea, pune Viața! Îndrăgostește-te/reîndrăgostește-te de Viață, de viața ta, de lumea ta, așa cum ai făcut-o cândva de persoanele care ți-au dăruit fericire. Ia fiecare zi și fă-o iubita ta, freamătă de dragul ei încă de la primii zori și până-n zorii zilei următoare, apoi iubește-o și pe cealaltă și pe următoarea și pe cea care vine după, iubește-le pe toate. Iubește-ți viața, cu tot ce are ea de dăruit. Și-ai să afli, făcând asta, un adevăr pe care l-ai uitat, poate, păcălit de grijile zilnice: iubind vei primi iubire!

Vrei ca viața să te iubească și să-ți răspundă cu aceeași dragoste necondiționată? Iubește-o necondiționat! Vrei ca viața să-ți dăruiască tot ce simți că meriți? Dăruiește-i și tu ceea ce merită! Vrei ca viața ta să fie perfectă precum iubita/iubitul din adolescența ta? Observă-i părțile bune și nu le băga în seamă pe cele mai puțin bune, până când, apreciind, mulțumind pentru lucrurile bune, ea va deveni perfectă, împlinindu-ți năzuința!

Îndrăgostește-te din nou! E o alegere pe care o poți face în fiecare zi, acea alegere menită să-ți dăruiască momente magice, încărcate de fericire! Bucură-te! Trăiește! Iubește!”

Gândul Zilei 1023 - Joi 20 octombrie 2022

 ”Învață ceva nou în fiecare zi. Sau măcar aprofundează ceea ce știi deja. Adaugă cuvinte noi propriului vocabular, fă-ți un obicei din a studia dicționarele cât mai des, căci fiecare nouă noțiune pe care o adaugi patrimoniului personal de cunoaștere îți va extinde, uneori într-un mod incredibil de puternic, capacitatea de a vedea realitatea mai clar și mai în adâncime. Și cu cât vezi mai clar și mai profund, cu atât deciziile pe care le vei lua vor fi mai bune pentru tine, pentru cei dragi, pentru lume.

Învață ceva nou în fiecare zi. Este singura cale prin care poți trăi o viață din ce în ce mai bună, mai frumoasă, mai plină de sens și semnificație. Este singura cale prin care te poţi cunoaşte cu adevărat şi-ţi poţi ocupa locul binemeritat în lumea asta mare. Este singura cale prin care poţi gusta milioanele de nuanţe ale Fericirii. Este singura cale prin care vei ajunge să iubeşti Creaţia şi pe Creator...”

Gândul Zilei 1022 - Miercuri 19 octombrie 2022:

”Când te vei prinde că ai în tine tot ce ai nevoie pentru a realiza ceea ce-ți dorești, vei păși cu adevărat în vârsta maturității emoționale. Și nimeni, din acel moment, nu te mai poate împiedica să faci ceea ce ești menit să faci, în afară de tine.

Realizarea acestui fapt, că deții puterea de a crea și că deciziile tale vor fi cele care vor da formă viitorului, se va manifesta în exterior printr-o atitudine plină de încredere; simplul fapt că ai ridicat capul și privești înainte te va scoate din mulțimea celor care merg cu capetele plecate într-o direcţie pe care nu o văd, spre o ţintă care nu e a lor.

Asumarea propriilor decizii, fie ele bune sau rele, te vor face să realizezi că, astfel, jumătate din drumul spre succes l-ai făcut deja, restul de jumătate fiind doar planificare, pregătire și muncă formată din zece eșecuri la o reușită. Însă tocmai faptul că ești împăcat cu ideea de a greși iar și iar pentru a reuși îți va da libertatea de a fi tu însuți.

Odată ajuns acolo, îi vei putea identifica ușor pe ceilalți care au ridicat capul din mulțime și vei constata că între ei nu există nicio competiție. Te vei conecta cu ei și vei învăța încă o lecție prețioasă, cea care te va ajuta să atingi orice vârf îți propui: împreună, fiecare poate face mai mult!

Așa că, hai, ridică ochii din pământ și îndreaptă-i spre cer, acolo unde visai să zbori când erai copil. Și vino alături de mine, de noi, să construim împreună viitorul și să ajutăm cât mai mulți semeni de-ai noștri să deschidă aripile și să vadă cât de minunați sunt de fapt. Hai, curaj, căci ești mult mai mult decât ceea ce crezi tu că ești!”

Gândul Zilei 1021 - Marți 18 octombrie 2022:

”Am dat, dau și voi da șanse, ca editor, tuturor tinerilor autori (de orice vârstă!) care vor să publice la editura Pavcon. Am fost, la rândul meu, cu peste 30 de ani în urmă, ars de dorința de a-mi vedea scrierile publicate în reviste, în cărți, la edituri. Și mi-a luat ani de zile și sute de ore de rescris, de retușat, de corectat, de editat, pentru a ajunge cu lucrările mele la nivelul solicitat de redacții. Am lucrat apoi, mai bine de un deceniu, în redacții de reviste și ziare, în redacții de televiziune, unde am fost nevoit, prin prisma muncii mele, să scriu și să lucrez cu texte aproape zilnic. Dar niciodată nu mi-am permis să consider, când un text mi-a fost returnat, că eu am dreptate și editorul/redactorul nu. Am întrebat ce este de îmbunătățit și am căutat să îmbunătățesc. Am dus textul până la nivelul la care editorul/redactorul să spună: 'Da, acum este publicabil!' Și chiar și după acel moment textul meu a intrat pe mâna redactorilor, editorilor, corectorilor, care l-au mai șlefuit și ei până să-i dea bunul de tipar pentru a ajunge sub ochii cititorilor.

De aceea, nu pot să înțeleg atitudinea unor tineri care năzuiesc la o carieră de scriitor și care consideră că odată așternută pe hârtie o primă formă a poveştii, mai departe e treaba echipei redacționale să lucreze din greu pentru a o aduce la un nivel publicabil. Ca şi cum ai scoate o bucată de cărbune din pământ, dar ai cere echipei de la fabrică să ţi-l transforme ea în diamant şi tu să-l vinzi ca atare, cu brandul tău pe el.

A scrie literatură este aidoma cu a scoate un cărbune din pământ, pe care apoi îl iei la şlefuit şi îl supui unor presiuni şi temperaturi enorme, până când, în final, dacă ai făcut toţi paşii cum trebuie, obţii un micuţ diamant. Foarte, foarte rar un text îţi iese bun din prima. Iar asta se întâmplă, de obicei, după decenii de experienţă, care în final se traduce prin formarea unei atitudini şi a unor abilităţi care permit identificarea celor mai bune variante de exprimare încă din minte, din procesul de creare a cuvintelor în creier. Şi doar la cel mult un scriitor dintr-un milion. Şi nu ţie! Tu, eu, 99.999 dintr-un milion de scriitori, suntem nevoiţi să scoatem cărbunele şi apoi să-l şlefuim, cu sudoare şi chiar sânge uneori, pentru a obţine, cât de cât, o piatră preţioasă, darămite un diamant.

Drept pentru care, tinere aspirant într-ale literaturii, rogu-te, nu te încrâncena, nu te război, mai bine citeşte mai mult, pentru a învăţa cum se scrie, nu pentru a te delecta cu lectura, apoi scrie mult, rescrie, caută-ţi cititori beta cât mai avizaţi care să-ţi dea feed-back şi rescrie, în funcţie sugestiile lor pertinente. Şi apoi scrie iar. Şi iar. Până când nu prietenii ţi se vor extazia la cum scrii, ci profesioniştii. Şi-abia atunci... trimite textul la publicat!

Eu, ca editor, precum şi editura Pavcon, acordăm şanse tuturor tinerilor autori să debuteze, indiferent de vârstă, cu această singură condiţie: nu ne trimite la redacţie cărbuni, aşteptându-te să ţi-i transformăm noi în diamante. Căci nu merge aşa. Nici în domeniul literaturii şi nici într-un alt domeniu al activităţilor societăţii omeneşti! (Eh, poate în politică...)”

Gândul Zilei 1020 - Luni 17 octombrie 2022:

”Datorezi atât de mult unor oameni, încât te trec fiori când te gândești câtă recunoştinţă ai avea de împărţit. Pentru ceea ce eşti, pentru locul în care te afli acum, pentru ceea ce ai, n-ar ajunge toate mulțumirile de pe întreg pământul. Și foarte adesea, o faci. Și e bine că o faci, e foarte bine.

Însă ființa căreia îi datorezi, în fapt, totul și față de care foarte rar îţi îndrepţi gratitudinea, fiinţa către care ar trebui să îţi canalizezi recunoștința, ființa care te-a ajutat cu adevărat să atingi starea din prezent, ești TU! Ție adresează-ți mulțumirile cele mai fierbinți, ție strânge-ți mâinile și oferă-ți calde îmbrățișări, căci fără tine, tu, TU nu mai erai cel care ești acum! TU meriți tot ceea ce merită ceilalți care te-au ajutat, înmulțit cu numărul lor și apoi încă o dată înmulțit cu zece! Căci dacă TU nu luai decizia de a te ajuta, de a te încuraja, de a te împinge de la spate, de a te mișca spre ceea ce ești, spre ceea ce ai realizat, spre ceea ce ai, nimeni, dar nimeni pe pământul acesta nu ți le-ar fi dat!

Așa că, mulțumește tuturor semenilor tăi minunați care te-au sprijinit, dar nu uita niciodată să-ți mulțumești mai întâi ȚIE, cel care a făcut și face TOTUL POSIBIL în viața ta!”

Gândul Zilei 1019 - Duminică 16 octombrie 2022:

”Pentru Omul Viu, educația nu se termină niciodată. Are nevoie de Cuvânt și Cunoaștere fiindcă, viu fiind, se află într-o continuă creștere, iar pentru un astfel de Om, solul e Cuvântul și Cunoașterea e soarele și apa. De aceea, dacă vezi un om care se bucură de viață, care râde și e mulțumit, care trăiește în bunăstare și fericire, să știi că acela e un om care se educă permanent, acela este un Om Viu.

Cei care aleg să își întrerupă educația nu știu că aleg, de fapt, să se ofilească încet, an după an, până când, într-un final, rădăcinile ființei lor se rup de sol și soarele și apa atât de necesare pentru a întreține Viața dispar ca și când n-ar exista, lăsându-i goi pe dinăuntru, simple carcase umblătoare, fără țintă, fără rost, fără sens. Omul care nu mai citește măcar o carte pe săptămână, cel care nu se mai adapă de la povestea spusă pe scena unui teatru, cel care nu-și mai acordă răgazul de a asculta o piesă muzicală clasică ori de a se reculege în atmosfera tihnită a unei mănăstiri, devine doar o coajă de nucă pe un ocean învolburat și ajunge să considere viața un chin perpetuu. Habar nu are cât de mult i s-ar schimba existența dacă ar citi zilnic, dacă ar lăsa Cuvântul să-i hrănească iarăși ființa, dacă s-ar conecta iarăși la Cunoașterea pe care doar cărțile o pot oferi omului.

De aceea tot abordez acest subiect, iar și iar, căci știu că tu, cel care citești Gândul Zilei, vei rezona la un moment dat cu acest Adevăr și îți vei transforma din nou viața într-una plină de încredere, bucurie, prosperitate și fericire – sau, dacă ești un Om Viu, vei transmite mai departe aceste cuvinte către cei pe care îi iubești și îți dorești să revină la Viață. Așa că, dă mai departe acest îndemn, dacă ești de acord cu el, pentru a ajunge la cât mai mulți oameni care și-au întrerupt educația. Fiindcă fiecare nou Om Viu care renaște va contribui cu mai multă vigoare la propășirea unei Vieți comune cu sens și semnificație. Căci acolo unde e Cunoaștere este și Înțelepciune, iar unde e Înțelepciune este Bine și Pace...”

Gândul Zilei 1011 - Sâmbătă 8 octombrie 2022:

”Când te uiți în urma ta, ce vezi? Cercetarea cu acribie a propriului trecut este o acțiune obligatorie a celui care urmărește împlinirea, succesul individual și social, într-o frază cuprinzătoare – o viață trăită cu sens și semnificație.

Puțini oameni sunt conștienți de uriașa forță pe care trecutul o are asupra vieții, căci nu conștientizează că rădăcinile ființei acolo sunt și – vrei, nu vrei – prin ele circulă seva principiilor, valorilor, credințelor, tiparelor osificate pe diverse paliere ale trecutului, uneori chiar din fragedă pruncie. Iar dacă pe hard sunt instalate doar anumite programe, atunci numai acestea vor putea fi utilizate; n-ai de unde să știi alte lucruri decât cele pe care le-ai învățat deja; și n-ai să folosești, în mod real, decât acele tipare care s-au... întipărit printr-o îndelungă utilizare, an după an. De aceea, trecutul, în ansamblul său, determină prezentul, în ansamblul său, iar prezentul va creiona viitorul exact după chipul și asemănarea tiparelor folosite, care se găsesc nicăieri altundeva decât în trecut.

Acum te întreb din nou: când te uiți în urma ta, ce vezi? Acesta nu trebuie să fie doar simplu un exercițiu mental, o introspecție de-un minut, ci necesită acțiune în plan fizic, adică să iei un caiet și un creion și să începi să scrii, să dezvolți, să demaști, să demistifici, să vindeci, să ierți... să faci, într-un cuvânt, Curățenie. Căci cu cât trecutul tău e mai infestat de mizerii băgate sub preș în ideea că timpul vindecă totul, cu atât deciziile prezentului vor fi mai viciate de putreziciunea care emană din vechile gunoaie ascunse în trecut. Da, e adevărat, nu trebuie să lași greșelile trecutului să îți dicteze viitorul, dar ele fac parte din tine, îți apasă pe suflet vrei, nu vrei, iar conștiința încărcată, cât de bun ai fi în a te minți pe tine însuți, tot va răbufni la un moment dat și riști atunci ca tot ce ai construit să se năruiască aidoma unui castel din cărți de joc.

Când te uiți în urma ta, ce vezi? Răspunde-ți cât mai detaliat. Dar numai dacă vrei o viață fericită și ești dispus să faci ce trebuie pentru a o trăi...”

Gândul Zilei 1010 - Vineri, 7 octombrie 2022:

”Schimbă. Dacă ceva nu merge, schimbă. Nu sta ancorat în sistemul pe care îl cunoști și unde te simți în siguranță, dacă rezultatele nu sunt cele scontate.

Schimbă. Schimbă-te. Învață lucruri noi, pune-te la curent cu ceea ce apare zi de zi, fii pe val.

Schimbă. Schimbă-te. Viața nu te așteaptă, ea merge înainte și n-are niciun fel de jenă să te lase în spate.

Schimbă. Schimbă-te! Păstrează neschimbate principiile la care te raportezi, dacă sunt cele create de Creator, dar restul... schimbă. Schimbă felul în care privești, schimbă felul în care te raportezi la realitate, schimbă tu realitatea, căci altfel te va schimba ea pe tine – și, crede-mă, chiar nu vrei asta!

Schimbă. Fii tu inițiatorul schimbării, dă tu tonul, creează evoluție prin schimbare.

Schimbă. Schimbă-te!”

Gândul Zilei 1005 - duminică, 2 octombrie 2022

Gândul Zilei 1005 - 2 octombrie 2022:

”Mi-a rămas în minte o informație citită cu decenii în urmă, într-un ziar de sport, despre un culturist celebru cunoscut pentru faptul că își dezvoltase masiv mușchii antebrațelor, ajungând să arate ca Popeye Marinarul. Întrebat cum reușise asta, răspunsese simplu: 'M-am concentrat cu precădere pe acei mușchi și am făcut de zece ori mai multe exerciții cu ei decât cu ceilalți'; un răspuns pertinent și la mintea cocoșului, am zice.

În mintea mea, însă, acest exemplu al său s-a transformat deodată într-un principiu al succesului, pe care am căutat să îl pun în aplicare adesea în afacerea mea. Tradus pe limba celor care citesc dezvoltare personală și profesională, acest principiu sună așa: 'Lucrul asupra căruia îți fixezi atenția crește!'; iar eu l-am parafrazat astfel: 'Lucrul asupra căruia acționezi zilnic se dezvoltă!'. Iar cine înțelege cu adevărat acest principiu, îl aplică și-l internalizează 'până îi intră în mușchi' (ca să ne menținem pe aceeași idee...), își triplează șansele de a reuși orice își propune, în jumătate din timpul pe care l-ar investi un om obșinuit.

Disiparea atenției și a energiei active a fiecărei zile într-o mulțime de direcții și proiecte, mai ales fără un plan scris și clar, ține departe de tine o mulțime de vise care, altfel, ți-ar produce mult bine și multe bucurii în viață. Antrenarea atenției este un exercițiu pe care toți marii lideri și oameni de succes îl fac zilnic, reprezentând adesea jumătate din secretul împlinirii scopurilor. Cealaltă jumătate este acțiunea repetitivă, concentrată pe sarcinile care produc cele mai multe rezultate posibile în direcția urmărită. Să faci ceea ce trebuie făcut, când trebuie făcut, zilnic. Fără scuze, fără vaiete, fără distrageri.

Iar de vrei să înveți în mod practic cum să faci asta, pregătesc pentru finalul acestui an un workshop la sală, de o zi întreagă, în care vei dobândi, pur și simplu, abilitatea cea mai căutată de oamenii care vor cu adevărat ceva de la viață: puterea de a te concentra pe țel până îl atingi! Dacă și tu vrei să intri în posesia acestei abilități, scrie 'Vreau!' la comentarii și te voi anunța când să-ți pui în agendă acest eveniment. Succes!”

Gândul Zilei 1003 - vineri, 30 septembrie 2022

Gândul Zilei 1003 - 30 septembrie 2022:

”' Vom fi împreună doar în Adevăr sau nu vom mai fi deloc!' putem parafraza celebra zicere a lui André Malraux, care a devenit, zilele acestea, atât de aproape de a deveni aievea. Și văd oameni care devin din ce în ce mai înspăimântați, fiindcă realizează că nici ei, nici majoritatea celor pe care îi cunosc ei, nu pot fi spirituali/religioși, pentru a da o șansă omenirii în noul secol, din care s-au scurs deja peste două decenii.

Însă frica nu face bine nici individului, ca ființă singulară, nici maselor de oameni. Luciditatea, însă, pusă la un loc cu informațiile reale, pertinente, au darul de a produce soluții în cea mai neagră situație. Adevărul este cel mai bun ghid, un far călăuzitor spre care, dacă îți îndrepți prova navei ființei, te va trage spre el oferindu-ți salvarea pe care ți-o dorești atât de mult.

Și adevărul este că a cam venit momentul să curățăm ce nu e adevărat în noi, în mediul în care trăim, în societatea în care trăim, pentru a avea șansa unui viitor. A venit momentul să ne reîntoarcem la plivit grădina, pentru a da o șansă nu tuturor buruienilor, de dragul unei așa-zise diversități botanice, ci doar plantelor hrănitoare, benefice vieții și viitorului. Altfel, pentru noi, oamenii, secolul XXI chiar nu va mai fi deloc...”

Gândul Zilei 1002 - joi, 29 septembrie 2022

 

Gândul Zilei 1002 - 29 septembrie 2022:

ȘTERS/BLOCAT DE FACEBOOK!

”O spun încă o dată. Şi o voi spune mereu, iar şi iar, pentru că simt la nivel visceral poveştile de groază pe care bunicii mei le-au trăit pe viu, decenii întregi, până au ajuns în pământ.

Bunicii noştri, cei care au luptat în al doilea război mondial, eroii, cei bătuţi până la sânge de bolşevici şi deposedaţi cu forţa bâtei de puţinele bunuri strânse cu greu, spuneau întotdeauna: 'Să nu ai încredere niciodată într-un rus! Niciodată! Niciodată! Niciodată!' Şi spuneau asta nu pentru că nu iubeau oamenii, ci pentru că urau diavolii în piele umană. Iar ceea ce au făcut ruşii tuturor popoarelor, inclusiv lor înşile, fac doar diavolii. Ruşii sunt răi în fibra fiinţei lor şi oriunde ajung duc moarte, înveşmântată într-o multitudine de haine, dar în esenţă doar moarte. Orice ating se ofileşte şi moare sau ajunge să trăiască în sclavie şi frică.

Aşa că acum, în aceste vremuri pe care istoria ni le readuce în faţă, nu ajutaţi ruşii, pe niciunul, indiferent de motiv. Nu îi primiţi la voi, nu le daţi niciun ajutor, nu le oferiţi nicio şansă, indiferent ce profesie au, indiferent cât de frumos v-ar minţi. Fug de moarte, fără să le pese de cei pe care i-au ucis şi dezrădăcinat. Aşa că lăsaţi acest popor de diavoli să-şi plătească păcatele în propriul lor iad. Altfel, vor împrăştia, din nou, iadul lor roşu şi spurcat pe tot pământul...”