”Durerea nu trebuie acceptată, nu trebuie să ne obișnuim cu ea, ci trebuie analizată și neapărat identificată sursa din care se trage. Din momentul în care îi găsim sursa și o îndepărtăm, dispare și durerea. Și asta este valabil în toate aspectele vieții umane, de la fizic și emoțional până la financiar, relațional și profesional.
Durerea nu este altceva decât modul în care Dumnezeu ne atenționează că am deviat de la Calea Dreaptă, că ne-am rătăcit sau că, pur și simplu, nu avem ghizii potriviți ori partenerii de drum cei mai buni. Suferința, resimțită atât fizic cât și emoțional, este plata faptului că nu am înțeles lecția și persistăm în eroare; dar suferința nu trebuie să fie niciodată prea lungă ori neîncetată, fiindcă odată descoperită sursa durerii, următoarea acțiune, în mod firesc, este eliminarea ei.
Cine trăiește într-o permanentă suferință este ori masochist, ori neajutorat. Și cum masochiști sunt foarte puțini, mai rămâne neajutorarea. Iar un om neajutorat care chiar dorește să nu-l mai doară ar trebui să facă un singur lucru: să ceară ajutor.
'Cere și ți se va da, bate și ți se va deschide.'
Cere ajutor de la Dumnezeu, prin rugăciunile făcute cu sufletul, nu doar din buze, cere ajutor semenilor, fie că îi cunoști, fie că nu, dar mai ales cere-ți ție însuți ajutor, căci cel mai mare ajutor pe care îl poți primi pe lumea asta este de la tine; trebuie doar să tragi aer în piept și să treci la acțiune! Îți lipsește cunoașterea? Pune mâna pe cărți. Îți lipsește curajul? Alătură-te celor curajoși. Îți lipsește energia? Energizează-te într-un mediu potrivit. Îți lipsesc banii? Învață să-i faci, nu să muncești pentru ei. Îți lipsește credința? Ei... aici este buba, căci aceasta-i principala sursă a durerilor și suferințelor, lipsa credinței. Iar credința se dobândește învățând și experimentând Iubirea și Iertarea...”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu