”De-a lungul anilor, multe experimente s-au făcut, într-o mulțime de țări, într-o diversitate de sisteme sociale, care au urmărit să observe impactul informațiilor – atât pozitive, cât și negative – asupra minții umane, dar mai ales asupra minții copiilor. Și toate, fără excepție, au demonstrat că ceea ce bagi în mintea micuțului se traduce mai apoi în procese de gândire, de comportament și de decizie care, la rândul lor, îi scriu viața. Și, pe cale de consecință, ei ajung să scrie, împreună, viața societății respective.
Când am pășit pe tărâmul antreprenoriatului, cu peste 20 de ani în urmă, am auzit o expresie 'americănească' destul de dură (sau cel puțin așa mi s-a părut mie atunci!), care m-a marcat prin adevărul ei tăios și care suna așa: 'Garbage in, garbage out!' Adică: 'Gunoi bagi, gunoi iese!' Și se referea la ceea ce băgam Eu în minte pe atunci. Eu! Mie mi se adresase antreprenorul acela de pe scenă, deși eram câteva mii de persoane în Sala Palatului. Căci m-am simțit cu musca pe căciulă... 'Cum să obții alte rezultate, dacă tu lucrezi cu aceeași materie primă învechită și folosești același mod depășit de a face lucrurile?' 'Cum să te îmbogățești, dacă tu ai gânduri de sărăcie și acționezi de frica sărăciei, fără un plan de dezvoltare a prosperității pe bazele capitalismului generos?' 'Cum să obții copii liberi, fericiți și prosperi, dacă îi educi la fel cum ai fost tu educat?' Ultima întrebare m-a lovit puternic de tot!
Fiul meu avea pe atunci vreo 10 anișori și am realizat, în acel moment, că dacă vreau să aibă o viață mai bună decât a mea – și orice părinte vrea asta pentru copilul său! –, atunci voi fi nevoit să îi ofer alte informații pe care să le bage în minte, alte cunoștințe, altă educație, alte experiențe de viață, alt mediu în care să se dezvolte, alte... și alte... și alte...
Aprofundând fenomenul, am realizat că performerii omenirii, indiferent că erau români sau străini, beneficiaseră încă din copilărie de un alt tip de educație, de antrenamente asidue, de țeluri mărețe și de un mindset cu totul diferit de cel al oamenilor obișnuiți. Pur și simplu, ei făcuseră altceva în copilărie, citiseră alt tip de cărți, își hrăniseră mintea cu alt gen de hrană, o altă cunoaștere, alte informații, altă sevă pentru spirit. Și din acel moment, fiul meu a început să citească nu doar cărți de povești, ci și de dezvoltare personală, nu doar basme, ci și reviste de popularizare științifică, nu doar manuale școlare, ci și cărți de aprofundare a unor domenii care îl interesau pe el atunci, scrise de experții acelor domenii. Și an după an am fost martorul schimbării mindset-ului copilului meu, pe măsură ce noile informații au început să lucreze și să re-formeze programe transmise din generație în generație, care garantau doar un anumit gen de rezultate, cu care nu mai eram de acord nici eu și nici el. Acum, fiul meu este un adult responsabil, împlinit și fericit, iar eu sunt și mai fericit că am putut să învăț că ceea ce pui în copilul tău, inclusiv exemplul personal, îi va scrie viața. Sunt mândru de el și total liniștit, ca părinte, că i-am dat aripi să zboare și că le-a deschis și s-a avântat în înalturi, acolo unde îi este locul.
Iar acum scriu acest Gând al Zilei atât pentru a răspunde unui părinte îngrijorat de calea pe care a apucat-o copilul său, cât și pentru a transmite această informație tuturor părinților care îmi citesc postările, tuturor celor pentru care copiii lor contează, tuturor celor care pun preț pe viitorul copiilor lor și le doresc numai binele. Țineți aminte, toți copiii au aripi și merită să se avânte în înalturile vieții lor! Toți! Dar puțini o fac, din păcate. Și nu pentru că așa vor ei, ci pentru că așa sunt... învățați. 'Garbage in, garbage out!'
Iar de vreți ca fiii și fiicele voastre să trăiască o viață împlinită, o existență prosperă, cu sens și semnificație, schimbați-le hrana pe care o bagă zilnic în minte și în suflet. Puneți-le cărți în mâini în fiecare zi, dar nu orice fel de cărți, ci acele cărți care schimbă minți și suflete în bine. Când vin de la școală, duceți-i la experți, să aprofundeze ceea ce le place, nu-i mai chinuiți cu meditații la materii și domenii pe care ei le urăsc. Puneți-le cărți în mâini și îndemnați-i să exploreze, să se împrietenească cu copii iscoditori și inteligenți care citesc zilnic, să urmeze cenacluri și cluburi de știință sau de dezvoltare personală, să învețe libertatea de gândire și de acțiune, nu obediența și lipsa de decizie. Puneți-le cărți în mâini și luați-le telefoanele și tabletele, închideți-le televizorul și calculatorul, oferindu-le în schimb călătorii în natură, excursii în lumea asta mare și frumoasă, experiențe de neuitat alături de oameni cutezători, buni la suflet și bogați în spirit. Puneți-le cărți în mâini, cumpărați-le săptămânal câte o carte și citiți-o împreună până când se vor obișnui să citească singuri, și-o să vedeți cum, an după an, copiii voștri vor deveni ceea ce sunt meniți să devină: ființe umane împlinite, prospere și fericite, mândre de părinții lor care le-au dat aripi, cunoașterea și curajul de a se avânta în înalturile vieții!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu