Gheorghe... vraciul

de Constantin D. Pavel

Mai deunăzi a intrat în viaţa mea un nou... personaj: Gheorghe vraciul. Ca un vajnic purtător de nume neaoş, românesc, încărcat de semnificaţii milenare adânci, el şi-a făcut intrarea încălţat cu bocanci cazoni, murdari şi puturoşi. M-am trezit deodată cu un e-mail de la el, în care acuzaţii încărcate de venin şi mizerie pocesc limba română şi deformează realitatea. Acest... Gheorghe şi-a format o părere foarte proastă despre mine, săpând şi scurmând internetul şi culegând de pe acolo tot felul de informaţii referitoare, chipurile!, la mine şi la colaboratorii mei dragi. Apoi, pe baza acestor informaţii, a emis o opinie şi a aruncat-o în lumea electronică.

Stimate... Gheorghe (adresa lui de e-mail e, atenţie!, vraciul@gmail.com, ce anume o vindeca el, nu ştiu!?), ai făcut o imensă confuzie! Ai amestecat borcanele! Rău de tot! Persoana pe care ai luat-o tu în vizor nu sunt eu, e altul! Eu nu am terminat teologia, deşi mi-ar fi plăcut... Iar ceea ce scriu, e ceea ce fac! Dacă şi alţii au făcut ce fac eu înaintea mea, înseamnă că îmi pot fi profesori şi învăţ cu mare drag şi respect de la ei. Cei care vor, la rândul lor, să înveţe de la mine, le stau la dispoziţie. Nu-ţi trebuie patalama de la cine ştie ce instituţie pentru a învăţa pe alţii ce e viaţa; însăşi Viaţa şi puterea lăsată de Dumnezeu oamenilor, de a învăţa trăind, sunt suficiente!

Valoarea nu ţi-o dau oamenii, măi... Gheorghe, ci Dumnezeu! Iar dacă ţi-o dă Dumnezeu, înseamnă că nu e doar a ta, ci a tuturor - şi datoria ta e să o dai mai departe oamenilor! Iar eu asta fac şi despre asta scriu, în fiecare zi a vieţii mele.

Problema ta e că trăieşti într-o lume mică, plină de competiţie şi de teamă, de neajunsuri şi de mizerie. Eşti mic sufleteşte şi pierdut în marea masă de ciudaţi deformaţi, creaţi pe calapodul "Să moară şi capra vecinului!". Te ascunzi în umbră şi ataci de acolo, din spatele unui pseudonim neinspirat ales - Gheorghe! -, sperând că vei putea evita lumina la nesfârşit. Lumina, dragă... Gheorghe, te va elibera de frici şi îţi va încălzi sufletul atins de meschinărie. Lumea ta e lumea competiţiei între oameni, a mea e cea a conlucrării între fiinţe umane. În lumea ta vezi doar lipsuri şi oameni răi, în lumea mea văd doar abundenţă în toate şi fiinţe atinse de aripa Divinului. În lumea ta duci lupte în fiecare zi cu ceilalţi, în lumea mea mă bucur de prietenia celorlalţi, căci suntem cu toţii liberi!

Nu ştiu cine eşti, ce ai făcut în viaţă şi către ce te îndrepţi. Şi nici nu mă interesează. Pentru că eu nu după aceste criterii evaluez oamenii, ci după lumina sfântă care emană din ei. "Nu judeca şi nu vei fi judecat!" Înţelegi asta?

Ar trebui să-mi fie milă de tine, dar nu îmi e. Ceea ce simt e mai presus de milă, căci mila e pentru săraci; şi într-o lume a abundenţei, numai leneşii sunt săraci! Iar pe leneşi îi dispreţuiesc!... Înţelegi asta?

Eu sunt Constantin D. Pavel! Iar pentru a afla cine sunt nu e suficient să scurmi în Google. Trebuie să mă întâlneşti, să mă vezi, să mă simţi, să mă cunoşti! Eu nu sunt persoana despre ai scris tu în email, sunt altul! Eu sunt ceea ce mi-am propus să fiu: scriitorul Constantin D. Pavel, viitor premiant Nobel pentru Literatură!

Şi dacă vrei să mă cunoşti cu adevărat, dacă vrei să vezi cum arată un viitor premiant Nobel, ce are în suflet şi în minte un asemenea om, sună-mă, să ieşim la o cafea. Fac eu cinste!

Şi ieşi din umbră, Gheorghe, spală-ţi sufletul în Lumină! Vei fi eliberat de răul care-ţi deformează viaţa...